sábado, 30 de abril de 2016

TL Metade Labarik Sofre Malnturisaun


Tuir peskiza Ministerio Saude iha tinan 2013 kona ba aihan no nutrisaun iha Timor –Leste, hatudu katak 50,2% Timor oan ho idade (tinan lima mai kraik) sofre mal nutrisaun.

Diretora ezekutivu organizasaun Hamutuk Ita Ajuda Malu (HIAM ) Health, Rosaria Martins da Cruz, hateten metade labarik Timor-Leste sofre mal nutrisaun, tanba komunidade laiha konesementu kona ba nutrisaun no diversifikasaun aihan. 

“50% signifika maioria labarik Timor oan sofre mal nturisaun, ne’e laos problema ki’ik, ne’e problema bo’ot ne’ebe tenke tau prioridade,” Diretora da Cruz sujere, bainhira koalia iha enkontru forum KLABIS ne’ebe organiza husi Embaixada Amerika, iha edifisio USAID Farol, Dili. 

Tanba ne’e, tuir nia, edukasaun mak save importante hodi kombate mal nutrisaun iha Timor –Leste, tanba komunidade presiza hatene balansu aihan ne’ebe bele fo forsa, haburas no protesaun ba sira nia saude. 

Alende ne’e, nia dehan, iha mos fator seluk hanesan rendimentu familia ki’ik, kultura tradisaun inklui mos problema bee moos ne’ebe iha. 

Iha fatin hanesan, espesialista nutrisaun Heather Grieve, hateten importante investe iha nutrisaun, tanba mal nutrisaun fo impaktu bo’ot ba iha labarik sira nia dezenvolvimentu fiziku no intelektual. 

“Labarik ho kondisaun mal nutrisaun (badak no krekas) sira nia dezenvolvimentu sei iha problema bo’ot, liu –liu sira labele komplete eskola tanba laiha abilidade atu aprende no bele mate ho moras infeksaun ruma,” nia esplika. 

Resultado peskiza aihan no nutrisaun 2013, hatudu mal nutrisaun ho tipu badak 50,2% signifika tun 8% kompara ho Demographic and Health Survey 2010 iha 58%.

Entretantu Diretor Nasional Saude Publiku, Pedro Canisio, hateten dadus hatudu iha redusaun, maibe seidauk iha signifikante, tanba ne’e problema nutrisaun nafatin sai prioridade ba iha ministerio.  

Nia dehan, problema nutrisaun la’os ministerio saude nia responsabilidade mesak, maibe intreministerial hanesan Ministerio Agrikultura e Peskas, Ministerio Edukasaun no seluk tan, tanba mal nutrisaun mosu kauza husi falta edukasaun, menus aihan no falta bee moos. 

“Agora ami iha programa fahe vitamina A no aimoruk lumringa ba labarik sira idade (5-0) atu prevene difisiensia mikronutriente,” nia hateten. 

Alende ne’e sira mos distribui ona aihan suplementu (batar uut) ba inan isin rua no inan fo susu sira atu bele prevene mal nutrisaun. 

Iha sorin seluk, reprezentante Embaixadora Amerika Katherine Dueholm, hateten governu Amerika pronto atu supporta governu Timor-Leste hodi redus mal nutrisaun liu husi hasa’e produsaun agrikultura. 

Kona ba apoiu ba programa nutrisaun, nia dehan, laiha programa espesifiku ba nutrisaun maibe sira apoiu fundus no tekniku ba iha setor saude no agrikultura hodi hasa’e produsaun aihan iha rai laran. 

“Ami ajuda iha setor agrikultura liu husi programa agrikultura avansadu, programa ne’e fo apoiu tekniku ba to’os nain sira atu hasa’e produsaun iha rai laran,” nia hateten.

Nia informa, governu Amerika aloka fundus ho montante $90,2 miliaun ba programa agrikultura avansa hodi kapasita to’os nain sira kona ba agrikultura modernu.

The Dili Weekly

Sem comentários: