segunda-feira, 20 de fevereiro de 2017

Universidade timoroan hahú preparasaun ba alunu sira ba edukasaun inkluzivu

Universidade Nacional Timor Lorosa'e (UNTL) sei inklui disiplina obrigatóriu ida kona-ba pedagojia no didátika edukasaun inkluzivu nian, iha ámbitu hosi projetu extensu hodi apoia alunu sira ne'ebé iha nesesidade espesial edukativu nian.

Anúnsiu ne'e halo hosi reitor UNTL, Francisco Martins, iha loron-segunda ne'e, hodi esplika katak formasaun modular sei halo parte iha kursu sira hotu hosi Fakuldade Edukasaun, Arte ho Humanidade nian no institusionaliza komponente ne'e iha formasaun hosi profesór sira hosi jardin-infánsia nian.

"Estratéjia sira hodi prepara ami nia estudante sira no futuru edukador sira Timor-Leste nian iha área edukasaun inkluzivu maka fó informasaun no estratéjia pedagójika sira no intervensaun hodi nune'e sira hatene halo atuasaun di'ak iha sala sira aula nian bainhira iha alunu sira ho defisiénsia ka iha nesesidade edukativu espesial sira", nia refere.

Francisco Miguel Martins ko'alia iha abertura ba siklu dahuluk sinema nian kona-ba defisiénsia, iha ámbitu hosi asaun ida sensibilizasaun hosi UNTL ne'ebé hakarak lori debate kona-ba tema ne'e ba área universitáriu.

Iha mensajen ida ne'ebé le iha abertura hosi festival ne'e, bispu Baucau nian no prezidente hosi Konferénsia Episkopal Timor-Leste nian, Basílio do Nascimento, destaka ona avansu sira ne'ebé hetan ona iha pasadu ne'e hodi rekolla valor no papel importante ne'ebé ema defisiente sira bele iha.

Basílio do Nascimento hanoin hikas, hanesan ezemplu, katak kontrusaun sira rampa nian ba ema defisiente sira ho mobilidade ki'ik hanesan asuntu foun no iha fatin barak seidauk iha kondisaun adaptadu sira.

"Defisiénsia la sai hanesan razaun ida ba exkluzaun iha sosiedade no sai ona hanesan razaun ida admirasaun nian no kresimentu hosi sosiedade humanu rasik", nia afirma ona.

Preladu felisita ona ema sira ne'ebé serbisu nafatin hodi permiti integrasaun boot ida ba ema defisiente timoroan sira nian, hodi refere iha kazu ne'e ba profesor portugés, Hélder do Carmo, nia knaar, ne'ebé hanesan abut hodi hamosu inisiativu sira seluk.

Hélder do Carmo mai iha Timor-Leste iha tinan 2014 ho nia feen no harii ona projetu oioin hodi apoia ema defisiente sira, iha área oioin hanesan ensinu lian portugés, joga basket iha kadeira-roda, natasaun adaptadu, mergullu inkluzivu no rastreiu ba saúde auditivu nian.

Hafoin pedidu oioin apoiu nian iha Timor-Leste no Portugal - ne'ebé laiha resposta ida - mosu ona oportunidade hodi avansa ho inisiativa iha UNTL ne'ebé agora sei harii Sentru Akadémiku ida ba Inkluzaun nian (CAPI).

Isabel Ferreira, primeira-dama, aproveita ona nia intervensaun hodi apela ba Estadu hodi fó liu atensaun ba nesesidade espesífiku sira hosi sidadaun defisiente sira, hodi konsidera hanesan importante garanti nia susesu ba edukasaun no serbisu sira seluk.

Nia hatete katak sidadaun sira ne'ebé defisiente tenki iha oportunidade ba asesu "hodi nune'e bele iha nia knaar ativu iha dezenvolvimentu nasional".

Miguel Maia, pró-reitor hosi Provedoria no Akonsellamentu, destaka ona importánsia hodi avansa ba sistema edukativu ida ne'ebé bele hatán ba nesesidade edukativu espesial sira.

"Ami iha formasaun hosi Sentru Akadémiku ba Inkluzaun (CAPI), ne'ebé sei serbisu hodi buka hatán tuir dalan pedagójiku adekuadu sira ba alunu sira ne'ebé iha defisiénsia ka nesesidade edukativu espesial hosi UNTL", nia refere.

"Maibé la halo de'it asaun iha UNTL laran, sei halo mós iha liur, halo parte diretamente iha sosiedade no iha eskola sira seluk ne'ebé bele simu alunu sira ho nesesidade edukativu espesial sira", nia hatutan mós.

SAPO TL ho Lusa

Sem comentários: