sexta-feira, 15 de setembro de 2017

Língua Hanesan Instrumentu Komunikasaun no Oportunidade

DILI, (TATOLI) – José Ramos Horta hatete lian ne’e importante tanba hanesan instrumentu ida ba komunikasaun no oportunidade. 

Konstituisaun Repúblika Demokrátiku Timor-Leste (RDTL) define artigu 13 (Lian ofisiál no lian nasionál sira) mak portugés no tetun no 159 (Lian serbisu nian) mak malaiu no inglés.

“Kuantu mais ita ko’alia língua, iha oportunidade barak liutan atu hetan serbisu”, hateten eis-xefe estadu bainhira partisipa iha programa lansa livru ho títulu, Tour de Timor: Istória Aventura Interativa Ida iha Uma Amérika Kampus Resende Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), ohin.

Tuir nia haree, timoroan iha jeitu tebes ba língua. Joven laiha difikuldade atu aprende inglés. Maibé mós iha timoroan ne’ebé ko’alia españa moos lós iha fulan rua, ka tolu de’it hatene ona, timoroan balun ba Xiña, Korea, ko’alia língua korea, língua Xiña nomós seluk tan.


Amerikanu sira, australianu sira la’ós ko’alia de’it inglés maibé mós ko’alia língua barak tan. “Portantu ita timoroan iha jeitu tebes ba língua. Aprende fásil. Ha’u haree ho ha’u-nia matan aprende fásil liu”, subliña.

Horta konsidera katak joven sira ohin loron matenek tan aprende língua hatene lalais de’it. “Ha’u haree ha’u hakfodak, fulan ida, rua, tolu de’it hatene ona. Joven sira agora matenek”, nia hakotu.

Entretantu, iha Timor-Leste rasik alende língua ofisiál no serbisu nian, iha mós lian materna sira hanesan AtaurenseBaikenuBekaisBúnakFatalukuGalóliHaboIdalakaLovaiaMakaleroMakasaeMambai, Kemak, Uaimoa, Naueti, Mídiki, Kairui, Tetun-terik, Dadu’a, Isní, Nanaek, Rahesuk, Raklungu, Resuk, Sa’ane, Makuva, Lolein, Adbae, Laclae noTokodede.

Jornalista: Rafy Belo | Editora: Rita Almeida

Foto: Wikimedia/Wikipedia, iha TATOLI

Sem comentários: