segunda-feira, 3 de abril de 2017

ME Esklarese Polémika KNE ba Primeiru Ministru

DILI, (TATOLI) – Ministru Koordenadór Asuntu Sosiál no Ministru Edukasaun, António da Conceição hamutuk ho Vise-ministru Edukasaun I, Dulce de de Jesus ho Vise-ministru II, Abel da Costa Ximenes hasoru malu ho Primeiru-Ministru, Rui Maria de Araújo, Segunda ohin iha Palásiu Governu hodi esklarese polémika entre Ministériu Edukasaun (ME) ho Primeiru Ministru relasiona ho Konferénsia Nasionál Edukasaun (KNE) foin lalais ne’e. 

Polémika ne’e mak, ME bainhira realiza Konferénsia Nasionál Edukasaun (KNE) nian kona-ba: “Educação é o pilar importante para o dezenvolvimento” durante 22 no 23 Marsu 2017, Xefe Governu la partisipa iha konferénsia ne’e, ne’ebé ikus mai rezulta sai isu iha mídia nasionál sira.

“Ami na’in tolu mai. Ha’u mós tenta halo filafali klarifikasaun ida kona-ba situasaun ne’ebé media fó sai liu ba ne’e”, António da Conceição esplika ba profisionál komunikasaun sosiál sira.

Maske nune’e, nia informa, PM la tau ba kestaun katak la-konvida nia nu’udar problema boot ida embora ne’e étika ne’ebé presiza atu hatene, haree vantajen no desvantajen husi ne’e, atu bele haree hodi dehan di’ak mak marka prezensa ne’e ka iha vantajen ruma.

MP Arkiva Kazu Korrupsaun 121

DILI (TATOLI) — Hosi total kazu korrupsaun 272 ne’ebe Ministeriu Publiku (MP) rejista, hosi numeru ne’e, MP arkiva kazu 121. Nune’e kazu 165 konsege halo akuzasaun. 

Procurador Jerál da Repúblika, Jose da Costa Ximenes, Segunda (03/04/2017) iha plenaria Parlamento Nasionál informa katak, iha 1 Janeiru 2017  prosesu pendenti iha Ministériu Públiku hamutuk 2.241.

Iha area Korrupsaun, entre 1 Janeiru 2013 – 31 Dezembru 2016, kazu korrupsaun tama iha MP hamutuk 272. Hosi hirak ne’e 165 mak akuza ona no arkiva 121. Nune’e mos iha kazu findus ho numeru kazu 306 refere, maioria mak krime sira partisipasaun ekonómika iha negósiu, pekulato, falsifikasaun dokumentus, no abuzu poder.

“Hosi Janeiru 2013 to’o dezembru 2016, numeru perosesu ne’ebé mak tama hamutuk 15.658 soma hamutuk ho pendensia hosi tinan 2012, totál prosesu iha períodu ne’e hamutuk 20.664,” José da Costa Ximenes relata iha nia relatoriu annual ne’ebé mak le sai ba Deputadu sira iha Parlamentu Nasionál, Segunda (03/04/2017).

Governu Sei Nomeia Ekipa Investigasaun Kazu HNGV

DILI - Sestu Governu Konstitusional sei kria ekipa independente hodi halo investigasaun ba Hospital Nasional Guidu Valarades (HNGV), atu indentifika problema neebe akontese kona ba rezime xamada.

Tuir Primeiru Ministru Rui Maria de Araujo katak husi Ministeriu Saude no hospital hare kestaun nee no analiza, neebe halao internamente iha Ministeriu Saude ba problema neebe mak sira hasoru.

Husi Analiza neebe halao internamente iha Ministeriu saude, too konkluzaun presiza iha ekipa independete atu halo investigasaun profunda kona ba faktus sira neebe lao iha hospital,” dehan Rui ba Jornalista Sabadu (01/04/2017) iha Igreja katedral Dili, HAfoin partisipa Misa Agradesementu prezidente Eleitu, Francisnco Guterres LU-Olo.

Nia hatete governu sei nomea ekipa investigador neebe independente atu halo investigasaun neebe deitaldu liu nunee bele hatene faktus sira neebe akontese iha hospital.

Iha fatin ketak membru komisaun F asuntu Saude edukasaun Kultura, Veteranus no Igualidade generu, deputadu Eladio Faculto hatete, problema iha HNGV maka problema jetaun liu-liu iha parte aimoruk no fasilidade no tratamentu neebe maka la diak. Timotio Gusmao

Suara Timor Lorosae

“Prosesa” Funsionariu Publiku Involve Atividade Kanprez

DILI - Provedoria dos Direitus Humanus e Justisa (PDHJ) nudar instituisaun independente estadu, neebe estabelese hodi proteje no promove direitus umanus no promove governasaun diak iha Timor Leste.

Tuir Provedor dos Direitus Humanus e Jistisa (PDHJ), Silveiro Pinto Baptista katak, liu husi ekipa monitorizasaun 12 munisipiu inklui Rejiaun Autoridade Espesial Oekuse Ambeno (RAEOA), identifika katak funsionariu publiku involve atividade kampania no uza patrimoniu estadu.

Agora lista nee iha hotu ami ona, no ami sei haruka ba Komisaun Funsaun Publika (KFP) atu halo prosesu ba iha funsionariu publiku sira,” dehan Provedor PDHJ, Silvero liu husi konferensia imprensa iha salaun PDHJ, Caicoli-Dili, Segunda (03/04/2017).

Alkatiri Sei Asumi Kargu Prezidente Partidu Fretilin

DILI – Sekretariu Jeral partidu Fretilin Mari Alkatiri sei asumi kargu Prezidente Partidu wainhira Francisco Guterres Lu-Olo simu tomada de pose, nudar prezidente Republika iha 20 Maio 2017.

Tuir Prezidente Republika Eleitu atual Prezidente Partidu Fretilin Francisco Guterres Lu-Olo hatete, Prezidente Republika nia kompetensia inkompetivel ho kargu institusaun publiku sira seluk.

Hau rasik kaundu Asumi iha 20 Maiu hanesan Prezidente Republika, funsaun Prezidente partidu nian hau husik hela ba Mari Alkatiri nudar Sekretariu Zeral tuir estatutu partidu nian,” dehan Lu-Olo ba Jornalista, Sabadu (01/04/2017) iha Igreja katedral.

Nia hatete Kargu Prezidente partidu Fretilin sei asumi husi Sekretariu Zeral Mari Alkatiri hamutuk ho Vice prezidente partidu nian rua mak hanesan Francisco Branco no Aniceto guterres inkliu vice sekretariu Zeral sira hodi halao aktividade Partidu Fretilin nian. Timotio Gusmao

Suara Timor Lorosae

Guilhermino Informa Servisu Tribunal ba Taur

DILI - Prezidente Tribunal Rekursu Guilhermino da Silva informa servisu Tribunal Rekursu ba Prezidente Republika Taur Matan Ruak, maibe inkontru nee halao iha salaun CPLP Palasiu Prezidensial Nicolao Lobato.

Observasaun STL Enkotru Entre Prezidente Tribunal Rekursu Guilhermino da Silva no Prezidente republika Taur Matan Ruak neebe halao segunda (03/04/2017) iha Palasiu prezidensial Nicolao lobato la hanesan enkotru sira seluk tamba prezidente tun husi nia servisu fatin hodi halao enkotru ho guilhermino iha salaun CPLP Palasiu Prezidensial Nicolao Lobato.

Prezidente Republika Taur Matan Ruak tun husi Andar leten hodi halao enkotru ho Prezidente Tribunal Rekursu Guilhermino da Silva, tamba kondisaun Prezidente Tribunal la premite hodi sae eskada iha palasiu prezidensial.

PEDALAR DE PORTUGAL A TIMOR-LESTE POR TERRAS DO ORIENTE

De Portugal a Timor-Leste… em bicicleta. A estimativa da distância a percorrer é de 14,339 km, em 540 dias, que completam 12,960 horas. Entre Portugal e Timor-Leste o percurso divide-se entre 20 países. A partida de Portugal está prevista para Junho. Os preparativos são demorados e por enquanto não há uma data exata quanto ao início do “passeio”. Um português, Abel Branco, propõe-se à “odisseia” solitária que o fará pedalar por meio-mundo, até Timor Lorosae.

Abel Branco, português, fotógrafo, com pernas e músculos quanto baste, tem por objectivo entre as pedaladas dar aulas e fazer actividades gratuitas relacionadas com a ecologia, a reciclagem e o meio ambiente. Em todos os países em que passar tentará educar os que o quiserem escutar para um futuro comum melhor para todos. Desde Portugal até Timor-Leste somará 20 países a pedalar, incluindo Espanha, França, Itália, Eslovénia, Croácia, Sérvia, Roménia, Bulgária, Turquia, Irão, Paquistão, Índia, Birmânia, Laos, Cambodja, Tailândia, Malásia, Indonésia e Timor-Leste.

Durante todas esta longa viagem o número de emissões de C02 será igual a “zero”, conforme podemos ver inscrito no site “Free CO2 for our future” e também no Facebook em página com mesmo título.

A tarefa a que Abel Branco se propõe não é fácil mas é absolutamente possível, apesar de nunca antes ter acontecido. Há 500 anos os portugueses chegaram a Timor-Leste nas caravelas, eram algumas dezenas em cada nau. Na atualidade há um português que se propõe ali chegar de bicicleta, pedalando através de 20 países. Meio-mundo a pedalar, energia limpa e fraternidade, por um mundo melhor.

Projeto que se pode classificar de dantesco, ainda mais por ser solitário, visto que Abel Branco vai sozinho por esse meio-mundo fora. O Timor Agora teve curiosidade de saber mais e também de mostrar e acompanhar Abel Branco, o protagonista, para partilhar com os que nos lêem. Para “aperitivo” decidimos solicitar-lhe uma pequena entrevista e desse modo “mostrar” Abel Branco e a “odisseia” a que se propõe. Futuramente acompanharemos a viagem sem emissões de CO2 para a partilhar com os que nos lêem e se interessam por esta peculiar e corajosa “aventura”.

O lusodescendente que tocava saxofone com o rei da Tailândia


Banguecoque, 02 abr (Lusa) - Pathorn Sequeira tinha 13 anos quando iniciou uma das mais importantes relações da sua vida: entrou para a banda do rei da Tailândia, com quem tocou saxofone, e foi Bhumibol Adulyadej quem insistiu que procurasse as raízes portuguesas.

Quando o assunto é o monarca, que morreu em outubro do ano passado, Pathorn Srikaranonda de Sequeira, de 44 anos, -- músico, compositor, professor, fundador do conservatório de música da Rangsit University -- não poupa palavras. "Sabia sempre o que dizer, o que fazer, como fazer. Não era apenas um rei para mim, mas como um segundo pai, o meu mentor, o meu professor, tudo", diz em entrevista à Lusa.

Se a relação que desenvolveram se distingue pela proximidade, o grau de devoção assemelha-se ao de muitos tailandeses, não fosse Bhumibol Adulyadej um dos homens mais adorados do país. Meses após a sua morte as ruas de Banguecoque continuam adornadas de decorações fúnebres e praticamente todas as instituições, públicas e privadas, exibem mensagens de pesar.

Entre as características mais distintivas do monarca -- que Sequeira descreve como "um homem da renascença, que tinha interesse em tudo" -- está a música, em particular o jazz, estilo que veio a conhecer quando, em jovem, estudou na Suíça.

Proposta 84 Tama Iha Unidade Apóiu Sosiedade Sivíl

DILI (TATOLI) – Koordenadór Sosiedade Sivíl, Joaquim Freitas dehan iha tinan fiskál 2017, sosiedade sivíl komesa hahu simu proposta fulan Dezembru to’o 30 Janeiru 2017 no totál proposta tama iha unidade apóiu sosiedade sivíl hamutuk 84, proposta 47 mak passa, 34 la passa, no 3 pendente no presiza halo diskusaun ho PM, Kinta (30/3).

“Husi 84 proposta, sei submente ba prosesu selesaun neb’e sei envolve ministériu relevante no iha ekipa ida kompostu husi ema nain 7”, informa Joaquim Freitas hafoin asina kontratu ho ONG ba projeitu sira ne’ebé hetan ajuda husi Governu liuhosi fundus sosiedade sivíl, iha Palásiu Governu.

Iha prosesu selesaun envolve MS, MAP, SEPFOPE, MAE, ME, nune’e mós reprezentante sosiedade sivíl husi organizaun rua.

Joaquim Freitas informa, proposta ne’ebe mak passa selesaun ona, sosiedade sivíl konvida organizasaun nain 20 atu asiste asina kontratu ne’e, nune’e mós iha obra sira ne’ebe mak iha kontinuasaun hanesan Igreja Jumalai, Igreja Aimutin, salaun Parokiál Katedrál, Igreja Bekora, no eskola múzika, iha mós apóiu ba relijiaun Hindu ne’ebé mak iha prosesu ADN no sira kontinuasaun hotu.

“Iha oportunidade ida ne’e, ami konvida Amu husi Igreja Aimutin nomós Amu Pároku Zumalai atu reprezenta sira seluk hodi asina memorandun atendimentu”, dehan tan.

Alende kontinuasaun obra sira, remata iha polítika foun ne’ebe komesa implementa liu-liu ba konfisaun relijiozu ne’ebé sei iha asina kontratu entre Primeiru-Ministru (PM) ho prezidente episkopál hodi halo tranferensia ne’e direitamente ba prezidente episkopál hodi jere.

“Tamba tinan ida ne’e ita iha eleisaun 2 (prezidensiál no parlamentar), maluk sira ne’ebé husu osan bot, ami tenta kontinua fó apóiu halo redusaun no mantein, laiha proposta ne’ebé mak ami aprova 100%, maibé ami koa hotu ituan, koa para iha kreatividade buka fundu iha fatin seluk”, afirma.

Nia informa tan, organizasaun ne’ebé halo dezenvolvimentu integradu, fásil halo monitorizasaun, avaliasaun no hare nia progressu tamba komunidade nia fatin ita bele asesu.

“Sosializasaun lei, difísil ituan ba ami atu halo monitorizasaun ne’ebé bele hetan rezultadu katak la’o duni ka lae” katak.

Haktuir lei transferensia publik, katak tranfere 40% hafoin hatama relatóriu mak tranfere fali 60% tuir. (Jornalista: Julia Chatarina/Editor: Alberto Alves)

Foto: Asina kontratu ho ONG ba projeitu ne’ebé hetan ajuda husi Governu liuhosi fundus sosiedade sivíl, Kinta (30/3). Foto Agencia TATOLI: Egas Cristovao

Partidu 31 Kompete Elisaun, Dom Basilio: Desizaun iha Povu

DILI - Partidu politku neebe sei kompete iha eleisaun Parlamentar 2017 hamutuk 31 hodi kompete atu ukun durante tinan lima, maibe povu mak sei desidi liu husi eleisaun parlamentar.

Tuir Bispu Deoseze Baucau Dom Basilio do Nacimento katak partidu politiku sira neebe mak atu kompete iha elisaun atu ukun, povu mak sei deside maske partidu barak too iha neebe.

Partidu bele barak oinsa mais, povu hili partidu hirak neebe mak sira hakarak, se laiha partidu ida mak maioria, ida neebe povu hili bele halo koligasaun hodi ukun,” dehan Dom Basilio ba Jornalista Sesta (31/03/2017) iha nia Rezidensia hafoin halao enkotru ho Sekretariu Estadu Ilidio da Costa Ximenes.

Nia hatete partidu sira neebe mak povu hili kuandu lahetan maioria sira tur hamutuk hodi halo koligasaun buka meus hodi intende malu, tamba povu nia forma mak liu husi votu neebe mak sira fo.

Iha fatin ketak Diretur Luta Hamutuk Mericio Akara hatete populasaun oituan deit maibe direitu vota kuaze 60 % tan nee fasil tebes atu kontrola no mos fahe informasaun ba povu antes elisaun akontese. Timotio Gusmao

Suara Timor Lorosae

Rui: Parlamentu Australia Konfirma Vontade Politika Negosiasaun FM

DILI - Parlamentu Australia neebe fo apoui ba negosiasaun fronteira maritime entre Timor Leste ho Australia nudar sinal ida hodi konfirma Apoiu politika Governu Australia nian neebe iha vontade hodi halo negosiasaun fronteira maritime (FM).

Tuir Primeiru Ministru Rui Maria de Araujo katak, Governu Austalia iha disponibilidade hodi halo diskuasaun ba fronteira maritime, tan nee asaun neebe Parlamentu Australia nian foti konfirma fila fali vondate politika ida nee.

Hau hanoin buat neebe Parlamentu Australia nian halo konfirma fila fali vontate politika ida nee (negosiasaun Fronteira matirima Red), hau ita Timor leste nian agradese desponibilidade ida nee ita hein nia rejultadu prosesu,” dehan Rui ba Jornalista Sabadu (01/04/2017) iha Igreja Katedral Dili, hafoin partisipa Misa Agradesementu Prezidente Eleitu, Francisco Guterres Lu-Olo.

North Korea's Most Important Submarine Base

A look into Sinpo and Mayang-do: the keys to North Korea’s ongoing search for a ballistic missile submarine.

By Damen CookThe Diplomat

North Korea’s submarine force is one of the more capable wings of its generally decrepit military. The current force’s strength lies mostly in its numbers — North Korea possesses roughly 70 submarines in all, roughly 40 of which are its newest Shark-class vessels. (Though still dangerous to its adversaries, even the Shark-class reflects pretty dated technology.) With that number, the DPRK can and does crowd its coasts with torpedo-armed or mine-laying submarines, establishing a respectable anti-surface capability near its waters. Though most of its submarine force is old, loud, or both, still North Korea tinkers on, boldly determined to achieve a reliable sea-based nuclear deterrent.

To this effect, the DPRK is building the new Gorae-class submarine (or Sinpo-class) and testing Submarine-Launched Ballistic Missiles (SLBMs) accordingly. Remarkably, most of this activity and materiel are headquartered within a few kilometers of each other in the city of Sinpo and the nearby Mayang-Do Naval Base. Shipyards for the new Gorae-class, SLBM research and development facilities, many or most of the DPRK’s east coast submarines, and the only known ground-based launch platforms for SLBM tests — all are located along the same 35 square kilometer stretch of the North Korean coast. A well-coordinated first strike on this facility would hamstring the North’s submarine fleet, its submarine building capacity, and its hopes of a credible naval nuclear deterrent all in one go.

SEE THIS SITE AND ENJOY THE CULTURE AND ART OF TIMOR-LESTE


It is here that you can see East Timor and the Timorese, get to know some of the beautiful landscapes, their people, their art and culture in the garments they wear comfortably.

It is on this site that you will get to know the fashion Timor-Leste, the tais. What the Timorese produce integrated into the beauty, comfort, joy of wearing the fashion of the original and exclusive art of the Timorese. A huge range of variety of products based on the beauty of tais, ranging from footwear to clothing, and more.


TAIS, THE PATTERNS OF TRADITION TIMORENESS THAT ARE FASHION

Jere FFTL: Presidente ho SG Hetan Lejitimidade Husi Asosiasaun


DILI (TATOLI) - Figura Osorio Florindo nu’udar Prezidenti Federasaun Futeból Timor-Leste (FFTL) interino no Nelio Isaac Sarmento, nu’udar Sekretáriu Jerál la’ós “aúto-nomeasaun” maibé lejitimu tanba konfiansa ne’ebé sira iha, atribui hosi asosiasaun fútebol Timor-Leste nian.

Prezidenti Interinu, Osorio Florindo esplika, tuir dalan FFTL nian kargu sekretáriu jerál ne’e hili la’ós liuhosi kongresu no liu hosi reniaun executivu ne’ebé mak envolve asosiasaun sira.

“Kompetensia ne’e Prezidenti FFTL nian nafatin atu hili se mak sai Sekretáriu Jerál, tanba ne’e la presiza kongresu. Agora Prezidenti ha’u la’ós Prezidenti ida, maibé nafatin Prezidenti Francisco Kalbuady Lay, ha’u Interino,” Aktual Deputadu bankada FRETILIN ne’e esplika ba Agencia Noticioza Timor-Leste TATOLI, iha sede FFTL, Kampu Demokrasia, Sesta (31/03).

Osorio hatutan nu’udar Prezidenti Interino nia nunka autonumia nia an, maibé tanba aktual Prezidenti FFTL Francisco Kalbuady inkomoda ho servisu seluk no mós nia kondisaun saúde mak asosiasaun futeból municipiu sanulu resin tolu hamutuk ho asosiasaun arbitrazen no asosiasaun treinador diside iha FFTL hodi nia asume knaar interino atu prepara kongresu FFTL iha tempu besik.