quarta-feira, 7 de junho de 2017

Lei Armas Brancas, Nesesita Polisia Bele Tiru

DILI - Prokuradória Jerál  Repúblika (PJR), José da Costa Ximenes, dehan, lei armas brankas la haruka Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL) tenke tiru ema, eseptu iha nesesidade no proporsionalidade. Katak, autór ka kriminozu ida ho forsa no kroat hasoru polísia.

“Iha lei ida ko’alia kona-ba tiru ne’e sira ko’alia kona-ba prinsípiu nesesidade no proposionalidade, la dehan katak lansung tiru,” PJR José da Costa Ximenes esplika ba jornalista sira hafoin informa situasaun kriminalidade iha rai laran ba Prezidente Repúblika, Francisco Guterres ‘Lú-Olo’, iha Palásiu Prezidensiál, Bairo-Píte, Dili, Tersa, (06/06).

Nia hatutan, tenke haree ba nesesidade tanba banhira no nesesita duni ka la’e atu tiru. Tanba proposionál duni ka la’e?.  Prinsípiu rua ne’e maka dehan iha ne’eba la’ós haruka tiru kedan ne’e la’e.

“Tanba ne’e maka atu tiru karik tenke haree nesesidade no prinsípiu  ida kona-ba proposionalidade, maibé nia lori fatuk oan ida tuda bosok de’it  mós tiru ona la’ós  ida ne’e,” nia subliña.

Nia esplika katak, lei ne’e antes atu tun ba kraik ne’e nia instrusaun ne’e nia dehan kedan iha leten ninia títulu ne’e prinsípiu  kona-ba nesesidade no proposionalidade.

“Tanba ne’e haree nia proposionalidade banhira maka nia bele tiru no haree mós nia proposionalidade nia tiru ne’e entre ho asaun ida ne’ebé  mai karik kontra nia ne’e proposionál duni ka la’e,” tenik nia.

Autoridade Timor-Leste Kastigu Ro Tula Material Elisaun Prezidensial

DILI - Araiana Oceana Agency konsideta karta detensaun hosi  Tribunál Distritál Dili ba ró  DAYA KALTIM BAHAGIA AYA-3 fó prizaun boot ba ró na’in no kastigu servisu na’in sira iha ró laran ne’ebé para hela kuaze fulan tolu iha tasi latan área Postu Dili.

Diretór Araiana Oceana Agency, Constâcio Guterres, ne’ebé iha servisu hamutuk ho ró AYA-3 baibain importa sasan hosi Indonézia mai Dili, hatete, karta detensuan hosi  tribunál  tuir lolo’os  labele trava ró  ne’e tanba iha lei marítima   kona-ba  Internasional  maritime Organization (IMO) ró  ida kuandu  halo operasaun iha kualker nasaun ne’ebé de’it  labele trava, sé la kontra nasaun nia regulamentu.

“Ita trava ró  nia operasaun enkuantu ró  ne’e nia operasaun kontra nasaun ida ne’e, prozemplo nia halo operasaun illegál Fishing,  illegál loging  ka lori armamentu hanesan kilat  bomba ka narkoba illegál ruma ne’e nia kontra,  ne’e bele prende maibé  ró  ida ne’e  la lori sasan illegál ruma hodi kontra nasaun,” dehan Constâcio hanesan reprezentare ró  iha Timor-Leste.

Tuir ARIANA nia haree katak detensaun ba ró  ne’e  tribunál  halo mós prizaun ba sidadadaun Indonézia iha ró  laran tanba sira labele sai ba rai maran tanba sira uza viza Indonézia.

“Ema, nia ema sira ne’e iha ró  laran durante fulan rua resin ona, nunka sai mai rai maran hanesna ita ema itaestres, tanba ne’e ba  ha’u , ita hanesan fó prizaun ida ba ema-nia ema sira ne’e, tanba sira labele tun arbiru, sira tun sira tenke selu iha imigarasaun kada ema ida U$30 maka foin sai maka bele la’o  halimar iha liur, sira tama fali selu tan U$30 hamutuk U$60 kada loron, tuir regulamentu ita-nian,” Constâncio kestiona.

PN Prekupa Ho Salariu Minimu

DILI – Membru Parlamentu Nasional (PN) preokupa ho salaria ho minimu neebe estabelese husi governu Timor Leste (TL) tanba la kondis ho nesisidade morisloron-loron nian, realidade salariu kiik liu.

Tuir deputadu bankada Fretelin Eladio Facultu katak, perkupasaun salariu trabaladores nian neebe ho salariu minimu liu atu atende  sira nia  presija ba nesesidade uma laran tanba trabalador barak liu  sedauk sente hetan  justisa lolos  ba sira nia servisu.

Naturalmente trabalador sira iha kraik, servisu makas liu konpara ho serbisu sira seluk hanesan funsionariu sira,” Dehan Deputadu Fretilin Eladio ba jornalista STL iha Uma Fukun PN, Tersa (06/06/2017).

Eladio dehan, Trabalador sira nia salariu minimu nee hanesan ladun justu tanba US$115.00 nee atu sustenta familia ho moris loron-loron, kustu devida labele moris ho osan nee iha fulan ida nia laran.

Antes mandatu nee hotu, hau sente hanesan menbru parlamentu foun, buka para koalia ho governu liu-liu menbru governu, intensoens atu Konsellu Ministru diside oinsa atu estabele salariu  minimu ke  salariu neebe diak ba ita nia trabalador sira neebe servisu todan, bele hasae sira nia salariu para bele moris. Ami lakonsege atu rezolve problema nee, ami hanoin prosima lejeslatura bele fo dalan para rejolve problema sira nee,” tenik nia.

Koloka Feto Tuir Numeru Kandidata

DILI - Partidu politiku neebe hatama lista ba Tribunal Rekursu (TR) la tuir lei eleitoral husi kandidatu tolu ida tenke feto, nee kontra.

Tuir Diretora Ezekutiva Fundasaun Caucus, Paula Arauju Corte-Real katak, partidu neebe hatama lista maibe, la prense tuir lei eletoral nee kontra. Nee TR tenke rejeita.

Hau hanoin tribunal rekursu iha poder atu rejeita. Uluk prosesu liu husi CNE, iha artigu ida atu fo rejeita ba partidu hirak neebe la implementa lei eletoral, katak husi kandidatu tolu ida tenke feto,” hateten Paula ba STL iha nia knar fatin Obrigadu Barak Segunda, (05/06/2017).

Nia hatutan, partidu neebe ejiste mesak ema Timor oan mak lidera, nunee sira mos iha hanoin hodi tau feto tuir numeru neebe iha. Sira mos komprende konaba asuntu jeneru, sira bele fo fatin ba feto atu tama iha lista neebe iha ona. Feto potensial mos barak nunee, partidu fo fiar atu sira bele tama iha lista.

Iha fatin seluk, Feto Potensial Amelia Eustakia Pires hateten, partidu neebe aprezenta lista kandidatura tau feto la tuir numeru neebe iha, karik sira seidauk tau fiar ba feto.

Partisipasaun Feto Ba Dezenvolvimentu Menus

BAUCAU - Partisipasaun feto iha prosesu dezenvolvimentu, sei menus. Presidenti Asosiasaun Feto Hadomi Baucau Ba Dezenvolvimentu (AFEHABAD), Regina De Sousa hateten, sira nian observasaun durante nee feto nian partisipasaun iha dezenvolvimentu sei menus, no feto maioria sei moris iha diskrimisaun nian laran, iha uma laran nomos iha publiku sira.

Feto nian partisipasaun sei menus nafatin iha prosesu dezenvolvimentu, nee hanesan dezafiu ida laos ba kotuk, maibe esporsu diak liu tan hodi buka kreativu iha kualker aktividade, partisipasaun feto potensial hamutuk ho sosiedade sivil sira neebe haree ba area feto nian luta iha 2014 feto hamutuk neebe lidera husi NGO patria halo advokasia ho ministeriu relevante bele involve nafatin feto sira nivel foti dezisaun.

Rezina De Sousa hatutan, tipu-tipu diskriminasaun neebe maka konsege feto sira iha bareira mak hanesan tipu Sub-Ordinariu, katak feto nee ba iha segundu parte maske feto iha kbiit no kapasidade maibe nafatin iha segundu pesoa, no premeiru mak mane.

Hau husu ba maluk feto sira dezafiu neebe mak ita hasoru nee hanesan dezafiu ida hodi luta ba oin, karik hetan oportunidade ruma diak liu partisipa atu nunee bele aumenta feto nian kapasidade ou mentalidade hodi luta ba oin” katak Regina ba STL, Sesta (02/06/2017), iha Sede Suku Uilili.

Parabéns no solidariedade ba Prizioneiru Polítiku Palestina

Komunikadu Imprensa

Asosiação dos Ex-Prizioneiros Políticos no Klibur Solidariedade Timor-Leste fó parabéns no solidariedade ba Prizioneiru Polítiku Palestina

Data: 6 fulan-juñu tinan 2017

Kontatu:  Jacinto Alves (Tetun, Portugés), Assepol, ira.sequira@gmail.com, 77698888
Celestino Gusmão (Tetun), maubere81@gmail.com, 77432621
Pamela Sexton (Inglés, Tetun), pamelabeth.sexton@gmail.com, 77449793
Nug Katjasungkana (Indonésia, Tetun, Inglés), nengahmetra@gmail.com, 77279770

Ami hato’o parabéns ba prizioneiru polítiku palestinianu (mane, feto no labarik sira) ne’ebé – liuhosi greve han koletivu durante loron 40 – manán atinje 80% husi ezijénsia sira-nian ba direitus umanus báziku ne’ebé Israel viola sistematikamente. Ami selebra prizioneiru polítiku sira-nia asaun koletiva ne’ebé hatudu barani no aten-barani; Ami selebra imi-nia manán.

Tempu hanesan selebra, ami mós deklara solidariedade no bolu atensaun ba imi-nia luta ba liberdade, igualdade, autodeterminasaun no direitus umanus ne’ebé povu palestina buka durante tinan barak ona. Ami-nia istória nasionál hanorin katak bainhira ema hasoru okupasaun, esplorasaun no injustisa, tenke reziste. “Resistir e vencer.”

Barak husi ami mak eis-prizioneiru polítiku, dadur husi Indonézia tanba ami la simu de’it okupasaun ilegál iha ami-nia rai doben. Durante okupasaun Indonézia, ami hasoru violénsia militár no abuzu direitus umanus; ami hasoru orden internasionál ida-ne’ebé orientadu ba interese kompañia Estadus Unidus Amérika no militerizmu. Ami defende ema nia dignidade – ami nian, ami-nia familia no komunidade nian. Ami defende ami-nia vizaun ba dame no justisa, agora no iha futuru. Ami enkoraja prizioneiru polítiku sira no hato’o katak dala barak, luta ba objetivu ne’ebé mulia (laran nakonu domin) ezije ita halo sakrifísiu ho determinasaun.  Ita tenke fiar katak lia-loos sei manán no sei habelar felisidade ba ema barak. Sakrifísiu hotu sei hetan rekoñesimentu; "tudo vale a pena". 

Ohin-loron, ami selebra ho imi no ami mós hasoru violasaun direitus umanus ema Palestina nian husi Estadu Israel. Tuir ONG Klube Prizioneiru Palestina, iha prizioneiru polítiku palestinianu na’in-6,500 ne’ebé inklui labarik na’in-300.  Ita hasoru violasaun sistemátika ida-ne’e, no mós hasoru papél Estadus Unidus Amérika ho ninia suporta maka’as ba militerizmu no okupasaun. Ami defende direitus umanus báziku ema Palestina nian, inklui direitu ba bee moos, uma, ai-han no servisu sosiál báziku sira no igualdade iha lei nia oin. “A luta continua.”

Iha kraik: Iha Ramallah, West Bank (fulan-abríl) foto sira husi prizioneiru sira durante demonstrasaun ne’ebé ezije liberdade ba ema-Palestina sira-ne’ebé dadur iha prizaun Israel nian.

In Ramallah, West Bank, April 2017.  Photos of prisoners during a demonstration demanding the release of the Palestinians held in Israeli prisons.


************ 
Press Release

The Timor-Leste Association of Ex-Political Prisoners and
Klibur Solidariedade (Solidarity Association)
send congratulations and solidarity to Palestinian Political Prisoners

Date: 6 June 2017

Contact:  Jacinto Alves (Tetun, Portugés, English), Assepol, ira.sequira@gmail.com, 77698888
               Celestino Gusmão (Tetun, Indonesian), maubere81@gmail.com, 77432621
               Pamela Sexton (English, Tetun), pamelabeth.sexton@gmail.com, 77449793
               Nug Katjasungkana (Indonesian, Tetun, English), nengahmetra@gmail.com, 77279770

We congratulate the 1,500 Palestinian Political Prisoners (men, women and children) who, through their 40-day collective hunger strike, have secured basic rights which had been systematically denied them by Israel. We celebrate the courage and commitment of your collective action; we celebrate your success.

As we celebrate, we also declare our solidarity and call attention to the long and continuing struggle for freedom, equality, self-determination and basic human rights of the Palestinian people.  Our national history teaches us that when faced with occupation, oppression and injustice, there is no choice but to resist. “To resist is to win.”

Many of us are ex-political prisoners, jailed by Indonesia because we refused to simply accept an illegal occupation of our land. During Indonesia’s brutal occupation, we stood up to military violence and human rights abuses; we stood up against an international order oriented to U.S. corporate interests and militarism. We stood up for the dignity of ourselves, our families and our communities. We stood up for for our vision of peace and justice, now and in the future. We encourage political prisoners and wish to tell you that many times, our struggle for a noble cause demands sacrifice and determination. We must believe that the truth will win and will bring happiness to many people. All of your sacrifices will be acknowledged; tudo vale a pena (‘everything is worth the effort’).

Today, as we celebrate with you, we also stand against the widespread detention of Palestinians for defending their basic rights. According to the NGO Palestinian Prisoner’s Club, there are now 6500 Palestinian political prisoners, including 300 children. We stand against the continuing role of the US as a major supporter of militarism and occupation. We stand for against the denial of Palestinian’s basic rights by Israel. We stand for Palestinian’s rights to clear water, safe shelter, food and basic social services, equality before the law. “A luta continua.” The struggle continues.

Prosesu Negosiasaun Kapitál TT Seidauk Finál

DILI, (TATOLI) – Prosesu negosiasaun kapitál iha Timor Telecom (TT) entre negosiadór ho operadóra Brazileira OI ne’ebé iha kapitál pursentu 76 iha TT to’o agora seidauk iha desizaun finál.

“Prosesu negosiasaun seidauk iha desizaun finál no seidauk iha dokumentu ida mak asina, kuandu iha dokumentu pretu branku ida mak mak bele dehan katak sosa duni no faan duni”, Diretór Jurídiku no Relasaun Institusionais TT, Manuel Cárceres da Costa ba Ajénsia TATOLI iha nia kna’ar fatin Timor Plaza Pizu 4, segunda (5/6).

Nia dehan tan prosesu negosiasaun fofoun, tuir OI Brazil proposta emprezáriu timoroan Abilio Araújo nia mak di’ak liu entre proposta tolu. Proposta tolu ne’e mai husi Fundu Fiji, Abilio Araújo husi grupu Investel Comunication no Nilton Gusmão husi grupu ETO.

Parte boot husi Kapitál TT pursentu 54,01, kontrola husi sosiedade Telekomunikasaun Públiku Timor nian (TPT – Telecomunicações Públicas de Timor) ne’ebé parte seluk OI Brazil kontrola pursentu 76 husi kapitál ne’e no hamutuk ho PT Participações SGPS ne’ebé iha partisipasaun kapitál pursentu 3,05.

Asionista seluk husi TPT mak Fundasaun Harii – Sosiedade dezenvolvimentu Timor-Leste ne’ebé iha ligasaun ho Diozese Baucau kontrola pursentu 18 no Fundasaun Oriente pursentu neen.

Entretantu, kapitál TT fahe entre TPT (54,01%), Estadu Timor (20,59%), empreza VDT Operator Holdings iha Makau (17,86%), no emprezáriu timoroan Júlio Alfaro (4,49%).

Antes ne’e, OI Brazil ne’ebé iha kapitál boot iha TT, fó sai katak atu faan partisipaun kapitál iha TT. Foin lais ne’e, proposta husi grupu Investel Comunication halo akuizisaun partisipasaun direta ne’ebé atu partisipa iha TT ho valór osan US$36 milloens, proposta ne’e inklui ona ho pagamentu dívidas TT ho empreza grupu OI Brazil ho valór US$26.

Jornalista: Julia Chatarina | Editora: Rita Almeida

Komisariu Hornay : Komoro-Bebonuk Área Konflitu

DILI, (TATOLI) –Komandante Jerál Polísia Nasionál Timor-Leste, komisariu Julio da Costa Hornay identifika katak, area konflitu iha sidade Dili mak parte Komoro ho Bebonuk, tanba ne’e husu atu aútoridade lokál toma atensaun.

“Área konflitu hanesan iha Comoro, Bebonuk no séluk tan, presiza toma atensaun hosi autoridade lokál sira hodi sérvisu hamutuk ho séguransa atu iha problema ruma presiza kooperativu atu momentu importante saida de’it bele iha estabilidade,” Komandante Jerál Julio Hornay informa ba Jornalista sira iha Ótel, Ramelau, Tersa (06/06).

Atu asegura seguransa liu-liu tempu elisaun Hornay husu ba autoridade lokál sira atu kontrola no konvensé inklui halo sosializasaun ba komunidade sira atu labele halo problema.

Bainhira mosu konflitu aútoridade lokál sira tenki hatene sé mak halo problema no se-se mak involve iha problema.

Aleinde ida ne’e, aútoridade lokál mós tenki kontrola ema oin foun sira ne’ebé tama iha bairo laran, nune’e problema ruma kuandu akontese iha fatin ida, autoridade lokál tenke hatene joven ne’ebé mak involve hodi lori ba eduka sira atu sai ema ne’ebé di’ak, maibé bainhira laiha kooperasaun  entre autoridade sira oinsa mak bele aségura páz no estabilidade.

Ba komunidade Hornay husu ba sidadaun hotu atu hadomi nia rai, hadomi nia moris fatin no hela fatin atu kontribui no apoiú seguransa ba estabilidade no páz iha nasaun Timor-Leste.

Nu’udar sidadaun ne’ebé hadomi rain rasik tenki hamutuk hodi informa ba malu kuandu joven balun involve problema.

“Presiza kontribuisaun sidadaun hotu nian atu aségura páz no estabilidade iha eleisaun parlamentár,” Julio da Costa Hornay husu.

Jornalista: Zezito Silva | Editór: Manuel Pinto

Foto: Julio da Costa Hornay

Partidu Trabalhista Latuir Elpar, Reforsa BUP 2017

DILI – Partidu Trabalhista hanesan partidu antigu neebe eziste iha Timor Leste, deside-an sei lapartisipa iha Eleisaun Parlamentar (Elpar) tinan ida nee, no sei reforsa deit partidu Bloku Unidade Popular (BUP).

Tuir Prezidente Partidu Trabalhista, Angela Freitas katak, partidu Trabalhista latuir eleisaun tanba numeru eleitores neebe mak kiik ho populasaun 1.7 miloens no partidu politiku barak, deside-an reforsa Bloku Unidade Popular (BUP).

Partidu Trabalhista latuir eleisaun,ami hasai desizaun atu reforsa Bloku Unidade Popular,” dehan Angela liu husi konferensia imprensa neebe halao iha Sede Nasional Partidu Trabalhista, Bairo Formosa-Dili, Tersa (06/06/2017).

Angela haktuir, razaun reforsa BUP tanba sira iha forsa politika kompostu husi partidu PMD, PDRT no PLPA no mos sira intelektual politika, profisional neebe iha rekursu neebe sufisiente atu kaer ukun.

Iha fatin ketak, Reprezentante Programa Oficer AJAR, Inocencio Xavier dehan, partidu politiku sira direitu tomak halo koligasaun antes eleisaun no mos depois eleisaun. Raimundo Sarmento Fraga

Suara Timor Lorosae

Harii Suku Foun, MAE Laiha Intensaun Politika

DILI – Relasiona politika Ministru Administrasaun Estatal (MAE) nian hodi estabelese tan suku foun 10 iha Timor Leste nee, laiha interese politika ruma neebe mosu iha prosesu nee.

Tuir Ministru Administrasaun Estatal (MAE), Dionisio Babo Soares katak, MAE laiha intensaun politika iha prosesu harii suku foun nee, maibe ida nee ezijensia husi populasaun sira.

Laiha ho intensaun politik, nein buat ida porque ita nia povu laos foin primeira vez mak atu ba iha eleisaun parlamentares ou eleisaun prezidensiais,” dehan Dionisio liu husi plenaria iha PN-Dili, Segunda (05/06/2017).

Dionisio haktuir, prosesu harii suku foun nee mos iha rekoinesementu, nee fo ho antesidensia katak sira iha koinesementu tiha ona, sira neebe larekoinese mos fo hatene.

Iha fatin hanesan, Deputadu Bankada Fretilin, Aurelio Guteres dehan, Governu liu husi Ministru Administrasaun Estatal (MAE) bele aumenta suku foun labele besik eleisaun nee.

Nunee mos, Bankada Fretilin, Josefa Pereira dehan, harii suku foun nee tuir lolos tenke haree ba espasu determinadu katak kada suku ida tenke iha ninia baliza. Raimundo Sarmento Fraga

Suara Timor Lorosae

Organizações pedem que partidos não ignorem direitos humanos

Várias organizações não-governamentais apelaram hoje aos partidos políticos candidatos às eleições parlamentares timorenses de 22 de julho para que incluam a agenda dos direitos humanos, nas suas várias vertentes, nas suas plataformas políticas.

O apelo é feito num comunicado conjunto divulgado pelo Fórum Asiático para os Direitos Humanos e o Desenvolvimento (FORUM-ÁSIA) e que está assinado por várias organizações timorenses, incluindo a Associação para o Direito, os Direitos Humanos e a Justiça - Hukum, Hak Asasi e Keadilan (HAK) e o Programa de Monitorização do Sistema Judicial (JSMP).

As organizações recordam que 15 anos depois da restauração da independência, Timor-Leste continuar a enfrentar vários desafios, incluindo debilidade económica, dificuldades na redução da pobreza e "a impunidade por abusos dos direitos humanos cometidos durante a ocupação" indonésia.

"As próximas eleições parlamentares têm o potencial de trazer mudanças concretas para a promoção e proteção dos direitos humanos no país", defendem as organizações.

A nota refere que algumas destas preocupações foram debatidas num encontro que decorreu em 31 de maio entre representantes da sociedade civil e vários partidos públicos, incluindo a C-ASDT, PUDD, PLP, Fretilin e Undertim.

Vinte e dois partidos e uma coligação apresentam-se a votos no dia 22 de julho quando os eleitores timorenses escolhem os 65 membros do Parlamento Nacional.

Pereira Gomes fugiu de Timor em 1999 e agora vai chefiar as “secretas” em Portugal

Deputado PS João Soares contesta escolha de Pereira Gomes para 'secretas' em Portugal

O deputado e ex-ministro socialista português João Soares defendeu hoje que o embaixador José Júlio Pereira Gomes deveria “renunciar já” à nomeação para secretário-geral do Sistema de Informações da República Portuguesa (SIRP).

“O senhor embaixador Pereira Gomes deveria renunciar, já, à possibilidade de vir a ocupar tal cargo. Facilitando ao senhor primeiro-ministro a tarefa de escolha de alguém para exercer aquelas funções”, escreveu João Soares na sua conta na rede social Facebook.

Para João Soares, o diplomata, cuja nomeação é contestada pela ex-embaixadora de Portugal em Jacarta Ana Gomes, “não teve, infelizmente, um comportamento exemplar durante a crise timorense, bem pelo contrário”.

“Na minha opinião, o senhor embaixador Pereira Gomes não ‘quis protelar a decisão de partir [de Timor-Leste] até ao último momento’, bem pelo contrário”, acrescentou, citando, para o efeito, os testemunhos de dois jornalistas, Luciano Alvarez e José Vegar.