sábado, 22 de abril de 2017

“Osan Estadu Tenke Gasta Tuir Regra”

DILI, (TATOLI) – Ministru Estadu Koordenadór Asuntu Ekonómiku (MEKAE) no Ministru Agrikultura no Peska (MAP), Estanislau Aleixo da Silva hatete kréditu la’os atu foti osan no fó arbiru de’it.

“Osan Estadu tenke gasta tuir regra”, hatete Estanislau, horisehik iha Liceu. Hatutan, ministériu servisu iha liña orientasaun ne’ebé klara liu ho objetivu dezenvolve ekonomia rai-laran.

Programa apoiu espesífiku ba setór privadu, no sei estabelese garantia bankária atu habelar kréditu ne’ebé realiza ona reuniaun barak ho Kámara Komérsiu Indústria Timor-Leste no Banku Nasionál Komérsiu Timor-Leste (BNKTL) atu haree ba kestaun ne’e.

MEKAE fó apoia ba KKI-TL hodi fó formasaun no daudaun ne’e sei haree programa ida para harii área jestaun nian tanba sei iha frakeza barak nomós área kontabilidade.

KKI-TL ho Governu Halo Akordu Mapeamentu ba Turizmu

DILI, (TATOLI) – Kámara Komérsiu Indústria Timor-Leste (KKI-TL) halo ona akordu ho Governu atu halo mapeamentu iha área turizmu tanba prátika turizmu poténsia ba Nasaun maibé investimentu to’o agora sei fraku.

“Iha ona akordu no estudu mapeamentu ne’ebé agora daudaun halo iha ordenamentu ba área turizmu nian, depois hetan aprovasaun komesa halo ona implementasaun ba polítika ida ne’e”, hatete Vise Prezidente Kámara Komérsiu Indústria Timor-Leste (KKI-TL), João Alves, horisehik iha Liceu.

Aleinde atu diversifika ekonomia ne’ebé dependénsia boot ba setór konstrusaun sivíl bele halai ba setór produtivu, iha mós advokasia ne’ebé presiza tebes atubele fó apoiu ba empregu sira atu jestaun di’ak liu, katak nia.

LABARIK SIRA LA MERESE UZA TELEMOVEL

Komisaria Direitu Labarik (KDL), Maria Barreto hateten, labarik sira tinan 17 mai kraik la merese uza telemovel hodi asesu ba redi social,  tanba bele utiliza sala estraga labarik sira ninia futuru.

“KDL preokupa labarik sira nia utilizasaun telephone hodi asesu media sosial, tamba bele influensia labarik sira nia hanoin ba negativu, tamba labarik sira seidauk serve no tempu atu sira haree hodi hola parte ba buat ne’ebe mak seidauk to’o ninia tempu,”hatete komisaria direitu ba labarik, Maria Barreto, hato’o deklarasaun ne’e ba JN-Diário iha Hotel JL-Vila Fatuhada, Kinta (20/04/2017) wanhira ensera enkontru media force.

Maria Barreto hatutan,  telemovel bele halo labarik sira sai vitima ba internet liu-liu ba ema sira ne’ebé iha interese hodi hakarak atu akuza no estraga labarik sira nia futuru no dignidade hodi hamate labarik sira nia mentalidade wanhira asesu iha 24 horas nia laran.

Primeira Dama: “Partidu Polítiku Sira Tenki Hakru’uk ba Lei”

Primeira Dama  dama hato’o lia  hirak iha  semináriu ba dala rua nulu resin ida 21 kona ba Papél sidadaun nia iha dezenvolvimento Bem-Estar ho Sub-Tema  Paz Justisa no  Toleránsia hodi bele konsolida indepedénsia nasionál, ne’ebé realiza iha Centro Convençoes Dili (CCD)Kinta-feira 20/04/17.

“Partidu Polítiku sira  ne’ebe mak atu partispipa iha Eleisaun Parlamentar  tenke Kumpri lei no hakru’uk ba lei tanba sira ne’e forsa polítiku” hateten  Primeira Dama.

Fereira hatutan tan katak, bolu  instituisaun kompotente  sira mai hodi fahe imformasaun ba públiku, liliu ba eleitor  foun  sira hodi prepara  didi’ak ba eleisaun parlamentar.

A TRUMP ECONOMIC SLOWDOWN?

By John Cassidy | The New Yorker

During the election campaign, Donald Trump promised to jump-start the American economy and generate annual Gross Domestic Product growth of four per cent, which would represent roughly a doubling in the rate that we’ve seen since the Great Recession ended. At times, Trump made four per cent sound like a conservative estimate. “My great economists don’t want me to say this, but I think we can do better than that,” he said, in September of last year.

Since Trump got elected, some of his economic advisers, such as Steven Mnuchin, the Treasury Secretary, have tried to downplay expectations a bit. But Trump hasn’t. In his address to a joint session of Congress, in February, he said, “A new surge of optimism is placing impossible dreams firmly within our grasp.” He has made similar arguments on social media. Last week, he tweeted, “Economic confidence is soaring as we unleash the power of private sector job creation.”

Business Plan Training Enhances Trainees’ Skills

Horticulture and small-scale industry groups received training from World Vision Timor-Leste (WVTL) on how to create business plans to enable their businesses to grow and develop.

WVTL conducted a three-day training on how to create a business plan, including the implementation of trade and market surveys for horticulture and small-scale industry groups currently producing virgin coconut oil, crackers and vegetables in Aileu and Baucau. The three-day training took place at Joao Paulo II Hall, Comoro, Dili, between 9 and 11 January 2017.

As well as learning how to create a business plan, the group also had the opportunity to visit supermarkets currently stocking their products including Kmanek, Wfour, Lita Store and Leader. 

WVTL Agriculture and Food Security Specialist, Roni Pati Tpoi, said the training is very helpful for participants as implementing their own business plans in future will support innovation in their businesses, create efficiencies and maximise potential revenue.

Aviaun Amerika Tama TL, Laiha Relasaun Funu Korea do Norte

DILI – Relasiona aviaun funu Amerika neebe tama iha Aeroportu Internasional Nicolao Lobato Dili Comoro loron Kinta, (20 Abril 2017), laiha relasaun funu Korea no Amerika maibe ida nee hanesan destakamentu normal nebe halao iha fulan neen dala ida.

Lia hirak nee hatoo husi Public Affairs Officer Embasada Amerikanu iha TL Scott Hartmann ba jornalista sira iha Embaxada Amerika Bairos Eskoteiros Dili Sesta, (21/4). Destakamentu ida nee sempre iha realasaun diak entre Governu Timor Leste, Falintil Forsa Defeza Timor Leste (F-FDTL) no komunidade lokalsira.

Misaun aviaun nee lori ema sira nebe atu mai servisu halo servisu projeitus balun maibe sempre servisu hamutuk ho governu Timor liu husi ministeiru edukasaun atu halo rehabilitasaun eskola iha Manleuana, no projeitus balun iha Tibar Munisipiu Liquica no mos hare ba iha parte bee mos nian iha Timor.

Ami hakarak dehan objetivu aviaun forsa Naval Amerikanu tun iha Timor iha loron Kinta nee ho objetivu lori hela ema nebe servisu humanitarian nia mai Timor. Sira nia servisu iha projeitus hanesan konstrusaun eskola no areia bee mos. Laos nee deit katak destakamentu nee normal tamba ami sempre servisu hamutuk ho parte governu no F-FDTL iha Timor,”nia dehan.

Aviaun nee tun iha aeroportu Dili iha majomenus tuku 10:30-14:00 depois ida nee sai fali husi Timor Leste ba Amerika. Laos nee deit maibe iha mos aviaun Amerika nian mai Timor mos dalaruma tula nia ema sira nebe servisu iha embasada iha Timor kuandu sira feriadu ruma. Laos nee deit ba ema militar sira mos hanesan nee. est4

Suara Timor Lorosae

Arao Noe: Habibie Lalika Tau Kanuru Tohar Ba Timor

DILI – Reprezentante povu iha Uma Fukun Parlamentu Nasional, husu ba eis Prezidente Indonezia Habibie, atu lalika tau kanuru tohar ba Timor, tanba ekonomia nasaun hotu lahanesan.

Kestaun ida nee deputadu Arao Noe hato, relasiona ho estetimentu neebe eis Prezidente Indonezia Habibi halo avaliasaun hodi kompara Indonezia ho Timor katak, nia lakoi Indenesia sai hanesan Timor Leste, neebe depende deit ba fundu minarai, nunee hodi fo impaktu ba dezenbolvimentu neebe halao iha rai laran rungu ranga.

lalika tau kanuru tohar ba politika ekonomia nasaun idak idak ninian, tanba ita moris lahanesan, ita boot sira ninia ekonomia oinseluk ona, ami nian prisipiu politika maka nee lakoi karega impostu ba povu hodi finansia dezenvolvimentu estadu, tanba iha alternative seluk, iha fundu rekursu naturais nian sei bele kobre Orsamentu Jeral Estadu,” dehan deputadu Arao ba STL, iha PN, Dili, Sesta (21/04/2017).

Indonezia tuir deputadu Arao katak, Sira lakoi depende ba rekursu naturais, depende liu karega impostu ba nia povu para nasaun moris, nee opsaun sira nian, maibe Timor ninia opsaun maka ida nee, lakoi karega nia povu selu impostu ba estadu.

Iha fatin hanesan membru PN husi bankada FRETILIN Paulo Moniz Maia hateten, Eis Prezidente Habibi labele kompara nasaun Indonesia ho nasaun TL, tanba rekursu naturais, rekursu humanus Indonesia ho Timor lahanesan. Carme Ximenes

Suara Timor Lorosae