quinta-feira, 17 de agosto de 2017

Posse IV Lejizlatura Anunsia mós VII Governu Koligasaun

DILI, (TATOLI) - Partidu tolu hanesan FRETILIN, Partidu Libertasaun Populár (PLP) no KHUNTO sei anunsia Governu Koligasaun ne’ebé sira forma ona iha serimónia tomada pose Kuarta Lejizlatura iha Parlamentu Nasionál, Segunda (21/8).

Lia ne’e hato’o hosi lider partidu FRETILIN, Dr. Mari Alkatiri no Konselleiru Partidu KHUNTO, José dos Santos Naimori Bucar ba jornalista sira iha Hotel Novo Turizmo, Lesidere, Dili, kinta dadeer ohin, hafoin ramata diskute asuntu formasaun governu.

Mari hateten partidu tolu sei finaliza diskusaun plataforma governasaun iha domingu (20/8), nune’e iha segunda bele aprezenta ba públiku.

Tuir Mari katak Governu foun ne’e sei la’o ho estrutura ki’ik tanba estrutura ki’ik bele book lais liu duké estrutura boot ne’ebé book an todan no hatodan despeza Estadu.

CNRT Kontinua Garantia Unidade Nasionál

DILI: Partidu segundu mais votadu, Congresso Nacional Reconstrução TimorLeste (CNRT), garante nafatin unidade nasionál hodi estabiliza pás iha sosiedade nia leet hodi mantein situasaun hakmatek.

Sekretáriu Jerál CNRT, Francisco Kalbuadi Lay hatete, nu’udar partidu polítiku sira iha devér morál atu tau importánsia ba pás no estabilidade país ne’e nian hodi povu bele moris iha ámbitu dame no domin.

“Ita presiza kria ambiente ida pás, kria mós ambiente konfiansa entre partidu polítiku no sidadaun hotu-hotu”, dehan nia, hafoin soru-mutu ho Sidadaun Hadomi Pás (SHP), iha sede CNRT, Bairru Grillos, horisehik.

21 Agostu Sei Anunsia VII Governu koligasaun

DILI - Loron 21 Agostu 2017 deputadu hamutuk 65 kuatru lejislatura sei simu pose hodi halao knar durante tinan lima, nunee mos iha biban nee sei anunsia VII Governu koligasaun neebe sei forma husi partidu Fretilin, PLP no Khunto.

Sekertairu Jeral Partidu Fretilin Mari Alkatiri hateten, Domingu desizaun final ba diskusaun koligasaun entre Fretilin, PLP ho Khunto, segunda deputadu kuatru lejislatura sei simu pose iha Parlamentu, iha neeba maka sei anunsia VII Governu koligasaun.

“Domingu desizaun final, segunda ami sei iha Parlamentu neeba, depois maka ami sei anunsia konaba VII Governu koligasaun,” dehan Sekjer partidu Fretilin Mari, ba jornalista sira iha Hotel Novu Turismu, Kinta (17/08/2017).

Responde konaba Prezidente partidu CNRT Xanana Gusmao apoia Governasaun nee, Aman ba dezemvolvimentu nee hateten, Hotu hotu apoia katak partidu mais votadu maka tenke iha inisiativa, entaun fo todan nee mai Alkatiri hodi halao servisu.

Eis Xefi du Governu iha permeiru Governu konstitusional nee hateten, Prezidente Republika hakarak iha Segunda Feira ou Tersa feira simu ona mensajen husi Fretilin, para Prezidente Republika bele hare halo nusa maka nia bele nomea ona Primeiru Ministru. 

Carme Ximenes EST2 | Suara Timor Lorosae

Deputadu Buka Diak, Haluha Povu Moris Kiak

DILI - Movimentu Estudante Universitariu Timor-Leste, halao manifestasaun hasoru deputadu sira, relasiona lelaun kareta ho presu 8 mil. Tanba nee konsidera deputadu sira hasai rezolusaun  fo benefisiu ba sira nia aan, hodi haluha tiha povu  nia moris kiak.

Manifestasaun nee halao husi Estudante Universitariu Timor-Leste (MUTL) sira hodi hasoru deputadu sira iha kampus UNTL Parlamentu Nasional nia oin, Kinta (17/08/2017).

Iha manifestasaun Noe Bernadino Reprezentante Senadu UNTL hakilar, deputadu sira hasai rezolusaun hodi lelaun kareta no pensaun vitalisia hodi habokur sira nia aan no familia, maske agora povu barak sei morisn kiak no mukit, maibe deputadu sira tuur iha Parlamentu laran hodi halo aprova diak ba sira nia aan deit.

Ohin ita hamriik tanba haree ba kualidade edukasaun seidauk diak, aimoruk sei falta iha saude hodi atende ba povu sira, maibe deputadu sira iha parlamentu hasai rezolusaun hodi hetan prado no pensaun vitalisia hodi fo benefisiu ba sira nia aan,” hakilar estudante nee iha manifestasaun.

MEUJTIL Kontra Deklarasaun PN

DILI - Movimentu Estudante Universidade Joventude Timor Leste (MEUJTIL) kontra membru deputada Brigida Correia, Mateus Ximenes Belo no Prezidente Parlamentu Nasional Aderito Hugo nia deklarasaun iha media, neebe dehan ezijensia Universidade no joventude sira nian nee lalojika.

Porta Vos MEUJTIL Maulaka de Araujo hateten, Bazeia ba resposta husi membru deputada ida ho naran Brrigida Correia liu husi Raido Timor Leste tenika katak, Universitariu no Joventude nia ezijensia nee dehan la lojika.

Inklui mos horseik loron kuarta feira dia (16/08/2017) Prezidente Parlamentu Nasional Aderito Hugo da Costa neebe intervista dada lia katak, kareta luxu nee propriadade orgaun soberanu nian.

Tanba deklarasaun liu husi media refere ami MEUJTIL konsideira deklarasaun ida nee inkonstitusionalidade no kontradis duni ho teknik nia manutensaun,” dehan Maulaka, liu husi komunikadu imprensa neebe maka STL asesu, iha Kinta (17/08/2017).

Nia dehan, Hare ba gastu fundu minarai neebe finansia ba OJE nee aumenta sulin ba bebeik, kompara ho rendimentu mina nian neebe rai iha Banku Central Amerika, ho total neebe iha hea deit 16 Bilhoens, bainhira gasta tan ba dezenvolvimentu fiziku no naun fiziku.

Iha fatin hanesan Abilio Naifelu Kadalak hanesan Sekretariu MEUJITL hateten, sira husu bele iha vontade diskute nafatin kareta luxu sira nee bele lori fila fali ba rai iha armajen estadu ou bele intrega fila fali ba deputadu foun sira.

Carme Ximenes | Suara Timor Lorosae

Foto: Facebook iha Ketiroman Dahnohon

Lee liu iha STL

KHUNTO confirma que vai estar no próximo Governo timorense com Fretilin e PLP

Díli, 17 ago (Lusa) - O KHUNTO, quinto partido mais votado nas legislativas de julho em Timor-Leste, confirmou hoje estar pronto a juntar-se à Fretilin e ao PLP na coligação governamental, cuja composição deverá ser anunciada na próxima semana.

"O KHUNTO esta pronto para fazer coligação e na próxima semana concretizaremos a coligação. Vamos explicar a decisão aos nossos militantes numa reunião no domingo", disse aos jornalistas José dos Santos Naimori Bukar, fundador do Kmanek Haburas Unidade Nacional Timor Oan (KHUNTO).

Naimori Bukar falava depois de uma reunião de cerca de 70 minutos de delegações da Frente Revolucionária do Timor-Leste Independente (Fretilin) e do Kmanek Haburas Unidade Nacional Timor Oan (KHUNTO).

O encontro permitiu confirmar o modelo de coligação para o executivo que, na quarta-feira, já tinha também sido apoiado pelo Partido Libertação Popular (PLP), terceiro mais votado a 22 de julho.

Tribunal de Díli volta a adiar leitura de sentença de casal de portugueses

Díli, 17 ago (Lusa) - O Tribunal de Díli adiou hoje pela quarta vez a leitura da sentença de um casal de portugueses retido em Timor-Leste há quase três anos, onde é acusado dos crimes de peculato e branqueamento de capitais.

O adiamento, até 24 de agosto, foi necessário porque mesmo antes de começar a leitura do acórdão, o coletivo de juízes decretou uma alteração da qualificação jurídica da acusação, num aspeto central ao caso.

A juíza presidente do coletivo, Jacinta da Costa, quis concretizar, na acusação, uma alínea do código penal sobre a definição de funcionário público, algo essencial para que exista o crime de peculato.

A alínea em causa define que um funcionário público é "quem, mesmo provisória ou temporariamente, mediante remuneração ou a título gratuito, voluntária ou obrigatoriamente tenha sido chamado a desempenhar ou a participar no desempenho de uma atividade compreendida na função pública administrativa ou jurisdicional, ou, nas mesmas circunstâncias, desempenhe funções em organismos de utilidade pública ou nelas participe".

Leilaun Prado, MUTL “Hotar” Deputadu

DILI, (TATOLI) – Movimentu Universitáriu Timor-Leste (MUTL), ohin, Kinta (17/08) hotar membru Parlamentu sira tan de’it deputadu/a sira ne’e hamosu rezolusaun ida hodi leilaun karreta xapa mean MP ne’ebé Parlamentu sosa ho osan povu nian hodi fó ba deputadu sira iha tinan lima kotuk ba.

MUTL sente la justu ba desizaun III lejizlatura tanba karreta ho marka Prado ne’ebé antes ne’e sosa ho folin osan dolar amerikanu 63.000 kada unidade ida multiplika ba unidade 65 (ita bele sura rasik) uza iha tinan lima nia laran ho manutensaun rotina ho osan povu nian iha tinan lima deside leilaun  ho folin baratu osan dolar amerikanu 8.000.

Porta Vóz Movimentu Universitáriu Timor-Leste (MUTL), Miguel Arcanjo Moniz da Silva afirma, desizaun Parlamentu Nasionál III lejizlatura ba leilaun kareta prado 65 hanesan diskriminasaun sosiál, inklui viola prinsípiu luta ba libertasaun povu tanba la komunga prinsípiu efisiénsia ba utilizasaun patrimóniu estadu nian.

“Ha’u garante ho ha’u nia vontade tomak reprezenta eroi sira ne’ebé naklekar iha fatin hotu ho sira nia ruin ho ran, hodi hateten ba deputadu sira katak hahalok ne’e sira kriminaliza sira nia an rasik kuandu sira uza karreta hodi halo movimentasaun,” Miguel Arcanjo da Silva ba Ajénsia TATOLI ohin iha ámbitu asaun pasífiku ne’ebé halo hasoru PN iha Kampus Sentrál Universidade Nasionál Timor-Lorosa’e (UNTL).

Iha sorin seluk, membru MUTL, Noe Bernardino Ximenes hateten, asaun demonstrasaun ne’e halo tanba Deputadu PN hamosu indikasaun korrupsaun legál ne’ebé diretamente membru PN hamutuk 65 vota ho unanimidade hodi halo leilaun karreta Prado ne’ebé sira uza iha sira nia mandatu.

Lori MUTL nia naran Nia apela ba povu Timor-Leste liuliu veteranu sira, matebian, rai lulik, foho lulik no ran ho ruin ne’ebé naklekar iha Timor laran tomak atu fó julgamentu ba sira (deputadu/a).

“MUTL hakarak hato’o katak sei la konkorda totál ba leilaun karreta Prado nu’udar patrimóniu Estadu tanba patrimóniu Estadu povu mak nain,” nia akresenta.

Hodi hatutan katak MUTL prontu lakon nia vida bainhira desizaun parlamentu nasionál la fó rezultadu pozitivu.

“Ami prontu atu lakon vida ba injustisa sosiál,” Ela Variana reforsa.

Parte seluk, membru MUTL, Noe Bernardino Ximenes afirma, membru MUTL sei la hakiduk atu husik de’it situasaun ne’e la’o.

“Ami sei la fó tempu tanba luta ne’e ami hahú kedas iha 2007 hodi intervene membru PN hodi labele hola kareta lusu tanba povu Timor-Leste barak mak sei kiak no barak mak sei sofre”, afirma tan.

Konsellu Administrasaun Parlamentár iha PN deside atu halo leilaun ba kareta prado 65 ne’ebé durante ne’e uza hosi membru PN ba III lejislatura.

Kareta prado hirak ne’e sosa hosi Orsamentu Jerál Estadu 2012 liuhosi ajudikasaun  direita ba kompañia Auto Timor-Leste ho folin liu tokon haat Dolar Amerikanu.

Konsellu Administrasaun Parlamentár determina folin ba leilaun kareta ho valor U$ 8.000.00 ne’ebé iha tinan lima liu ho sosa ho folin U$ 63,000.

Jornalista : Zezito Silva | Editór: Manuel Pinto

Foto: MUTL halo asaun pasifika hasoru Parlamentu Nasional kona-ba Leilaun Kareta Prado, asaun ne'e iha Kampus Sentral Universidade Nasional Timor Lorosa'e (UNTL) ohin.

Lee liu iha TATOLI

Obra Sira Ne’ebé Asina Ona Sei Kontinua

DILI, (TATOLI) - Primeiru Ministru, Dr. Rui Maria de Araújo hateten maski VI Governu Konstitusionál nia mandatu besik atu ramata maibé obra sira ne’ebé asina ona kontratu kontinua implementa ba oin.

“Programa sira ne’ebé tama ona iha planu hala’o nafatin liu-liu obra sira ne’ebé asina ona kontratu namoos kontratu sira halo ona konkursu besik atu hotu kontinua hala’o ba oin,” Rui hato’o kestaun ne’e ba jornalista sira iha Palásiu Prezidente Nicolau Lobato, Bairu-Pité, Dili, kinta ne’e, hafoin sorumutu ho Xefe Estadu Dr. Francisco Guterres Lú Olo.

Nia informa Governu nia obrigasaun atu hato’o nafatin ba Prezidente Repúblika kona-ba kontinuasaun Governu Jestaun ne’ebé iha tanba tuir Konstituisaun no Lei sira katak VI Governu Konstitusionál só ramata ninia mandatu bainhira Governu Foun simu pose ona.

HANOIN BELE LA HANESAN MAIBE FUTURU IDA DEIT BA TIMOR LESTE LIU

HUSI VII GUVERNU KONSTITUSIONAL, HAMUTUK ITA BELE!!

Abel Amaral *, opiniaun

Ita hotu hatene katak partidu politiku sira ne’ebé compete iha eleisaun parlementar hamutuk iha partidu 21 no husi partidu hirak ne’e, iha deit partidu 5 maka hakat liu bareira 4% nune’e partidu lima ne’e ninia ema sira maka sei tur iha parlementu nasional no partidu hirak ne’e ninia ema sira maka sei guverna iha VII guvernu konstitusional mai tuir sira nia politika rasik. Los duni, iha ambiente demokratiku buat ida ukun ne’e mai husi povu liu husi dalan eleisaun no sira ne’ebé maka hetan fiar husi povu maka sei kaer orgaun estadu nian, maibe lasignifika katak ita sira seluk nonton deit, lae!! ba nasaun ida ne’e atu la’o ba oin, ita hotu tenke fo ita nia kontribuisaun liu husi dalan oi-oin liu-liu kontribuisaun ba estabilidade nasional.

Ita hotu akompanha prosesu formasaun VII guvernu konstitusional ne’ebé la’o dadaun; espera katak iha tempu besik iha ona guvernante ba VII guvernu konstitusional mesmu iha hanoin sanak oi-oin, balu dehan partidu mais votadu susar atu hetan nia par atu forma guvernu, ema seluk fali hanoin dehan karik partidu mais votadu lakosenge forma guvernu, entaun partidu seluk maka sei forma, balu dehan ami prontu hamutuk ho partidu mais votadu atu forma guvernu. Maibe ba partidu mais votadu hateten formsaun VII guvernu Konstitusional sei labele fo ema seluk ka partidu seluk atu forma mesmu sei la forma guvernu mesak. Ba hau hanoin hotu mesak diak tebes no ba hau hanesan divertivimentu ida nune’e hau gosta rona komentariu no stetementu husi lider partidu politiku sira tanba komentariu no estamentu sira mesak kapas.

Lidun seluk tuir hau nia hanoin, diak liu lider partidu politiku sira liu-liu sira ne’ebé hakat bareira 4% tenke respeitu povu nia lian tanba povu fiar ona ba partidu lima no husi partidu lima ne’e, partidu ida maka ninia votus barak liu no hat sira seluk tuir. Importante maka ne’e, lider sira hanorin povu no hanorin jerasaun foun atu respeitu malu tanba partidu ida ne’ebé maka manan mesmu lamanan maioria ka la manan minoria simples, ida ne’e nia iha direitu tomak atu deside atu hanoin forma guvernu. Klaru partidu ne’ebé hetan votus barak liu labele forma guvernu mesak tanba ninia numeru seidauk priense kriteriu ne’ebé iha maibe la signifika partidu refere labele forma guvernu, lae!! Tanba ba partidu ne’ebé manan ka hetan votus barak liu, sei iha dalan barak oinsa forma guvernu tuir mai naran katak husi partidu lima ne’e labele hanoin deit atu ukun ka hanoin deit atu tesi guvernu ne’e iha dalan klaran maibe tenke suporta malu atu oisan VII guvernu konstitusional ne’e bele jere estadu ida ne’e too tinan lima.

Atu kompara oitaun deit ho eleisaun sira iha liu ba, ita hatene katak ita iha eleisaun permeiru deit maka partidu ida maka manan maioria maibe tuir periodu eleisaun sira tuir mai susar ba partidu ida atu hetan votus maioria nune’e hakarak ka lakohi atu forma guvernu tenke liu husi dalan bloku ka dalan koligasaun, hanesan mos ba eleisaun parlementar 2017 nian. Laiha partdiu ida maka manan maioria nune’e laiha partidu ida mesak atu forma guvernu mesak. Hanesan Timor Oan, husu ba lider partidu hotu-hotu atu bele respeitu malu, rona malu no konsidera malu tanba imi hotu mesak matenek, mesak iha kapasidade, povu no nasaun ninia destinu iha ita boot sira nia liman. Lider sira bele oin buis ba malu, bele laran lagosta malu maibe ida ne’e tau ba buat pesoal nian no imi hotu-hotu tenke tau interese nasional aas liu interese partidu nian ka interese pesoal nian tanba ita boot sira hatene ona sekuandu lider hare malu matan lamos ho durasaun naruk demais bele fo impaktu negativu ba povu nia moris.

Nune’e, ikus liu husu nafatin ba lider partidu politiku sira liu-liu partidu lima ne’ebé hetan fiar husi povu, tenke servisu hamutuk tanba povu Timor Leste tau neon no laran metin ba imi, povu tau fiar ba imi, ba povu imi hotu hatene ukun no ba povu imi hotu bele lori povu ba moris diak. Depois husu mos ba ita hotu atu nafatin fo ita hotu nia kontribuisaun liu-liu kria paz no estabilidade, tanba ita hotu nia lian fo hotu ona ba lider partidu politiku sira iha eleisaun, husik lider partidu sira halo negosiu ba malu kona-bá formasaun VII guvernu konstitusional. Povu fiar no hein katak VII guvernu konstitusional guvernante ida ne’ebé nakloke ba ema hotu no guvernante ida ne’ebé prontu kolabora ho Komisaun Anti Korupasaun – KAK no autoridade judisiaria hodi luta kontra korupsaun iha Timor Leste.

Obrigadu e bem hajam.

* Estudante finalista husi UNPAZ, fakuldade Direitu, servisu iha Fundasaun Mahein, Email: maunabut762003@yahoo.com / abelfundasaunmahein@gmail.com

Posibilidade Estabelese Governu Rejionál


DILI: Polítika partidu mais votadu, FRETILIN, atu desentraliza servisu hodi hakbesik governu ba iha povu, posibilidade sei hamosu governu rejionál ne’ebé estabelese iha fatin haat.

Tuir fonte prinsipál iha partidu FRETILIN hateten katak, iha kampaña polítika kompromete ona atu muda polítika governu nian hodi bele garante kualidade servisu hotu-hotu. Ne’e duni, iha ona planu atu hamosu governu rejionál ne’ebé lidera husi membru governu ida.

“Karik bele koloka membru governu ba rejiaun ida-idak hodi bele halo jestaun ba projetu boot sira iha distritu no aselera dezenvolvimentu di'ak liu”, dehan fonte ne’e, horisehik.

Hamutuk rejiaun haat mak planeadu atu estabelese membru governu hanesan Rejiaun Leste, Sentrál, Súl, Norte, inklui Oekusi.

CNRT-PD Sai Oposizaun Lafo Impaktu Ba Governasaun

DILI - Sosidade sivil iha rai laran konsidera katak, partidu CNRT ho PD neebe maka sai oposizaun iha Parlamentar la fo impaktu ba estabilidade Governasaun, tanba sira ema neebe luta ba ukun rasik aan.

Tuir membru ONG Ajar Inocensio Xavier katak, Partidu CNRT ho PD neebe maka sai oposizaun no latama iha Governasaun la afeita ba estabilidade Governasaun, tanba sira ema neebe pioniu luta ba ukun rasik aan.

“Ita hatene tia ona konsistensia neebe maka CNRT hatudu katak, sira lahetan 33 kadeira iha PN hodi forma Governu mesak sira sei ba oposizaun nee katak, sira ba oposizaun sira garante ona estabilidade de Governasaun,” dehan Inocensio ba STL, iha sede JSMP, Kolmera, Dili, Kuarta (16/08/2017).

Kestiona Sae Kareta Luxu, Brigida: Imposivel Deputadu Sae Kuda Halo Fiskalizasaun

DILI - Oras nee lelaun kareta deputadu Parlamentu Nasional, sai polemika ba publiku, hodi halo protesta atu osan labele lelaun kareta. Maibe rai deit ba mandatu foun, hodi nunee labele hasai tan osan sosa kareta foun, tanba povu lao ain deputadu sira sae kareta luxu kada tinan 5.

Haree ba kestaun nee Deputada Brigida Coreia husi Bankada CNRT hatete, deputau sira sae kareta foun kada tinan 5 tanba orgaun soberanu imposivel sae kuda, i obriga sira lao ain ba halo fiskliazasaun, tanba servisu deputadu sira halo fiskaliza too area rurais.

“Ami deputadu tuur deit iha Dili, ami mos lapresiza atu sae kareta lusu, maibe tanba servisu ba too area rurais liu, nee tenke lojika tanba ami deputadu mos nudar orgaun soberanu tidak munking atu sae kuda, I atu lao ain halo fiskalizasaun,” katak Brigida ba Jornalista Tersa (15/08/2017) iha Parlamentu Nasional.

Nia hatete, Kada tinan lima deputadu sira sae kareta foun tanba sira nudar instituisaun orgaun estadu ida, atu sae hodi halo fiskalizasaun ba too iha baze, tanba nee povu labele ezije sira atu lao ain deit, hodi halo fiskaliza ba projetu iha area rurais, neebe iha fasilidade para sira bele uza.

Entretantu liu husi via Telefone Reitor IOB Augusto da Conceicao hatete, haree publiku kestiona lelaun kareta deputadu sira nian, katak kareta neebe sira hola partensia depresiasaun, agora depresiasaun ou regras iha parlamentu tau nee atu koalia saida neebe tenke haree didiak. 

Guilhermina Franco | Suara Timor Lorosae

KOLIGASAUN SOSIEDADE SIVÍL KONTRA LEILAUN KARETA PRADO IHA PARLAMENTU NASIONÁL


DEKLARASAUN KONJUNTA

Introdusaun

Foin daudauk ne’e Konsellu Administrasaun Parlamentár iha Parlamentu Nasionál deside atu halo leilaun ba karreta Prado 65 ne’ebé durante ne’e uza hosi Membru Parlamentu ba III Lejizlativa nian ba Deputadu/a sira ne’ebé sei remata sira nia mandatu iha semana oin. Karreta Prado hirak ne’e sosa hosi orsamentu estadu nian iha tinan 2012 liu hosi ajudikasaun direita ba kompañia Auto Timor-Leste ho folin liu tokon hat dollar Amerika. Konsellu Administrasaun Parlamentár ne’e determina folin ba leilaun ba kada karreta mak USD$8.000.00 ne’ebé iha tinan lima liu sosa ho folin $63,000.

Maske desizaun Konsellu Administrasaun Parlamentár ida ne’e tuir Artigu 30.2(d) Lei No. 15/2008 kona-ba Lei Da Organização E Funcionamento Da Administração Parlamentár katak:

“Pronunciar-se sobre os actos de administração do património imobiliário do Parlamento Nacional, designa-damente a aquisição, doação, alienação, cedência e arrendamento, bem como sobre os direitos a ele ine-rentes;”

Maibé lei ida ne’e la fó abrigu ba leilaun ba sasán imobiliáriu Parlamentár nomós la hatuur provizaun ne’ebé detallu kona-ba prosedimentu sira ba lelaun nian hanesan prevee ona iha Dekretu-Lei 32/2011 kona-ba Jestaun no Alineasaun ba Patrimóniu Móvel sira Estadu nian.Tanba iha lakuna legal iha Lei No. 15/2008, ami hanoin katak leilaun ba asset Parlamentu ida ne’e tenke halo tuir regra sira ne’ebé aplika tuir Dekretu-Lei 32/2011 kona-ba Jestaun no Alineasaun ba Patrimóniu Móvel sira Estadu nian.