quarta-feira, 17 de fevereiro de 2016

Empreza portugés 20 resin maka sei halo parte ba Fórum Ekonómika CPLP nian iha Dili


Empreza portugés liu 20 hosi setór oioin maka sei to’o iha Timor-Leste, iha finál fulan ne’e hodi halo parte iha 1.º Fórum Ekonómika Globál CPLP, no ida ne’e hanesan sorumutu ne’ebé foin hala’o entre emprezáriu luzófona, Ázia no Pasífika. 

Empreza ne’ebé reprezenta setór oioin ne’e maka hanesan TIC (teknolojia informasaun no komunikasaun), topografia, konsultoria, ekipamentu, enjeñaria, metalomekánika, konstrusaun, vidru, produtu agríkola ho produtu kímika, tuir saida maka Ajénsia ba Investimentu no Komérsiu Esternu Portugal (AICEP) fó sai.

Misaun emprezariál ne’e organiza hosi Asosiasaun Emprezariál Portugal (AEP), hosi Esportadór CPLP (UE-CPLP) nomós hosi Sosiedade Portugeza Inovasaun (SPI) inklui empreza seluk.

Prezidente AICEP, Miguel Frasquilho mos sei ko’alia durante Fórum ne’ebé sei hala’o hosi 24-27-fevereiru, hodi analiza tema kompetividade emprezariál CPLP (Komunidade Nasaun Lian Portugés) nian.

Iha Dili, sei halibur delegasaun besik nasaun dezena rua, hanesan balun hosi estadu membru CPLP nomós hosi nasaun Ázia no Pasífika nian.

Portugal maka sei ho 'stands' 30 resin ba iha Fórum ne’ebé sei hala’o hosi loron 25 to’o 27-fevereiru.

Hafoin hala’o tiha reuniaun daruak hosi Ministru Komérsiu CPLP.

Sei iha 'stands' hosi estadu membru CPLP, hosi empreza luzófona, sudeste aziátika, Timor-Leste nomós hosi instituisaun oioin.

Ba Governu Timór Fórum Ekonómika CPLP hanesan oportunidade ida hodi kria relasaun entre emprezáriu luzófona no ninia konjéner sira hosi Ázia no Pasífika, ne’ebé uza Timor-Leste hanesan plataforma.

Enkontru ne’e sei hahú ho vizita ba espozisaun “Parseria ba Dezenvolvimentu” nomós ba zona espozitiva forum nian, liu hosi aprezentasaun sala temátika hosi kada nasaun nomós enkontru dahuluk entre emprezáriu ne’ebé sei kontinua hala’o to’o fali loron tuir mai.

Iha 26-fevereiru sei hala’o debate, ho tema "harii bandeira CPLP ba iha negósiu mundu nian", papel hosi bloku rejionál no ekonómika ba iha espasu multirejionál inklui papel Timor-Leste nian ba iha lasu entre CPLP, Ázia ho Pasífika.

Kompetitividade CPLP nomós inovasaun ekonómika no sosiál hanesan xave ba dezenvolvimentu ekonómika sustentável maka sai nu’udar tema seluk ba debate iha forum ne’ebé sei taka ho aprovasaun hosi deklarasaun finál ida.

Iha 28-fevereiru sei hala’o vizita ba fatin ekonómika oioin iha Timor-Leste, inklui enklave Oecusse (Zona Especial de Economia Social de Mercado), Ataúro (turismu), Tibar (projetu bambu), Ermera (kafé), Aileu (agrikultura) no Hera (komplesu elétriku no indústrias adjasente).

SAPO TL ho Lusa 

Sem comentários: